,, Dragostea există doar în basme sau doar atunci când lucrurile nu se întâlnesc între ele”


Interviu cu İrem Helvacıoğlu pentru Hürriyet.

İrem Helvacioglu- ,,Dragostea există doar în basme sau doar atunci când lucrurile nu se întâlnesc între ele.:


Liniile feței ei parcă sunt desenate. Corpul său este subțire și delicat. Răspunde lung oricărei întrebări.
În timp ce vorbește îi crește energia dar și tonul vocii. ,,Mereu folosesc un ton mai ridicat şi când spun o glumă dar și atunci când mă supăr”. Își comandă o cafea fară zahăr și începem reportajul.

Toate rolurile sale au audiențe înalte.. Numărul fanilor sai de pe rețelele de socializare se apropie de 4 milioane. Cu toate acestea se știu foarte puține lucruri despre ea, “Nu mi-am acordat atât de mult timp pentru a mă face cunoscută” ne spune.
În timpul discuției noastre ne spune despre ea că este “Încăpățânată, prea energică și că are un obicei de a fi prea atentă la detalii” .
Are obsesii ciudate de la sprâncene până la simetrie.
La întâlnirea noastră am vorbit despre toate, de la actorie până la relații.
Ceea ce trăim cu toții nu este dragoste, este potrivire” .
După multă alergătură și emoții, serialul în care joacă rolul principal alături de Özcan Deniz “ Ce mult te-am așteptat” se întoarce pe ecrane.
Într-adevăr am așteptat mult”, spune aceasta.

İrem cu reporterul Hürriyet

Ești foarte populara pe rețelele de socializare dar știm foarte puține despre tine. De ce?
Filmările fostului meu proiect au fost la Marea Neagră. Munceam și până la 20 de ore pe zi. Pentru mine totul a fost foarte greu și haotic. Putem spune că am fost foarte ocupată. Nu am avut atât de mult timp liber încat să mă fac cunoscută prin reportaje.



Atunci sa incepem sa te cunoaștem
Sunt încăpățânată, am prea multă energie și sunt obsedată de detalii. Regizorii chiar îmi spun :” Ești extraordinar de enervantă dar și distractivă”.
Sunt foarte înaltă și foarte slabă. Cum vine asta?
Dimineața intru pe platou cu un “Bună dimineațaaaaa!” plin de energie. Vreau să întipăresc asta tuturor. Lucrul acesta îi poate enerva câteodată pe ceilalți.
Au apărut multe zvonuri că ai făcut operații estetice. Este adevărat?
Nu mi-am făcut nicio operație estetică. Dar îmi fac botox.
Câți ani ai?
30
Nu este prea devreme?
Îmi folosesc foarte mult fruntea și am pe ea patru riduri foarte adânci, moștenire de familie. Fac asta pentru a le mai “înmuia” puțin. Experții spun că nu există o vârstă pentru botox, se folosește doar pentru a încetini îmbătrânirea. Eu nu umplu acele linii doar le “inmoi” puțin.
Am înțeles că ai un fix și cu sprancenele tale.

Da, am un mare fix în legătură cu ele.

De ce și-ar face un om o obsesie în legătură cu propriile sprâncene?

-Am sprâncenele colțuroase, și nu îmi place acest gen de sprâncene. De aceea nu las pe nimeni să se atingă de ele. Mă pensez și mi le vopsesc singură. Nu cred că mi se potrivește machiajul de aceea machiajele stridente mă fac nefericită. Am o cusătură pe pleoapa , pentru că am căzut în copilărie. Nu folosesc tuș pentru că nu iese simetric cu celălalt ochi. De fapt am o obsesie în legătură cu simetria, nu iubesc nimic asimetric.

Daca ar fi sa o luam de la început; ce fel de copil ai fost?
-Eram foarte slabă.

Cate kilograme aveai?
-La începutul gimnaziului aveam între 25-30 kg.

-Nu cred..erai doar oase?
Prietenii îmi spuneau “ İrem , bate vântul cam tare, tu nu ieși din casă astăzi. Eram și foarte înaltă. Eram și în continuă mișcare. Dar în ultimii ani de liceu mi-a ieșit rotula, apoi am făcut o operație de apendicită și am început să pun multe kilograme. În timp începusem să nu mai pot controla asta și ajunsesem la 72 kg. Am fost foarte nefericită. Am inceput să mănânc doar de două ori pe zi și am slăbit la loc.

Am citit că te-ai născut și ai crescut în Germania…

Și da și nu.. M-am născut în Germania, dar ne-am întors când eu aveam un an și jumătate.

De ce?

-Mama era casnică. Dar tata lucra în armată, în pilotaj ; datorită meseriei lui ne-am întors. Până la cinci ani am trăit în Erzurum. Apoi în Ankara, Malatya şi apoi ne-am întors în Ankara. Din cauza asta nu am sentimentul de aparținere. Spre exemplu în clasa a 5-a , am schimbat 5 profesori. Nu aveam prietenii durabile. Nu am crescut în cultura de cartier. Faptul că ești mereu smuls de langa persoanele cu care ești obișnuit creează mari traume.

Când ai venit la Istanbul?

După ce am terminat Conservatorul în Ankara, am jucat pentru o scurtă perioadă în teatrul pentru copii. Vorbesc despre acum zece ani.. Aveam o cunoștință care lucra la o agenție. M-am rugat sa vin sa dau probă pentru un rol. După aceea m-au chemat să vorbim. Nu a fost sa fi acel tip , dar am primit oferta de la serialul “ Hürrem” , după care m-am mutat val vârtej la Istanbul. Serialul Fetele lui Güneş m-a făcut cunoscută.



În fiecare zi, facem cunoștință cu noi actori . De ce te-am urmări pe tine?

Fac ceva în care cred. Cred în ceea ce joc, lucrez în detaliu la rolul meu și iese un personaj adevărat. Nu poți să fortezi pe cineva să te urmărească dar dacă telespectatorii cred că ești autentic te vor urmări.
Aş fi vrut să fiu Jeanne d’Arc.

Am un tatuaj cu aripi de înger pe încheietura stângă și pe gleznă o pasarea colibri. Am văzut una în copilărie . Era pentru prima oară când vedeam una. Este singura pasare care poate sta pe loc când dă din aripi și care poate zbura înapoi. M-am împresionat atât de tare încât mai târziu mi-am făcut acest tatuaj.

Îmi plac animațiile, nu mă plictisesc niciodată să urmăresc”Regatul de Gheață”. Nu ratez niciun film regizat de Tim Burton. Dacă aș fi fost un caracter dintr-un film , mi-aș fi dorit sa fi fost Jeanne d’Arc.

Îi iubesc foarte mult pe Haluk Bilginer, Şener Şen şi Demet Evgar. Sper să am ocazia să lucrez cu ei într-o zi.
Eu și Eser suntem personalități foarte diferite.

Există în viața ta cineva căruia i-ai spus: “ Ce mult te-am așteptat”?

Iubitul meu Eser (Alp). Suntem de patru ani împreună.

Ce lucrează?

Are un birou de proiectări. De fapt suntem foarte diferiți. El este liniștit și foarte logic, eu sunt activă și foarte emoțională. Eu sunt tot timpul “sus” , “mai sus” și când spun o glumă dar și când sunt nervoasă, iar el este calm. Acest fapt ne aduce împreună.

Bine, dar unde este dragostea între cele enumerate mai înainte?

Eu cred că dragostea exista în povești și în lucruri care nu se întâlnesc.

Cum adică?

Eh, pentru că nu cunoști finalul! Niciun basm nu continuă după nuntă. Doar ne spun că “ au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. Oare chiar așa a fost? Dragostea este importantă pentru noi din cauză că am crescut cu poveștile acestea, dar eu cred că ceea ce au trăit nu este dragoste ci potrivire. Trebuie să te înțelegi bine, trebuie să iubești mult. Îl iubesc foarte mult pe Eser.

Suntem foarte diferiți cu Özcan și asta ne place.

Ce fel de personaj joci in “Te-am așteptat mult” ?

Numele ei este Ayliz. Este foarte sensibilă dar și-a construit un scut . Și când vor să treacă de acest scut , deodată apare alta femeie. Are niște sentimente rănite. De fapt din cauza acestor traume fuge definitiv de dragoste.

Ce ne va spune povestea voastră?

Le va povesti telespectatorilor despre potrivire. Le va spune că nicio poveste nu este întâmplătoare. În timp ce Ayliz crede în coincidențe, Kadir (Özcan Deniz) crede în potrivire. Când se întâlnesc, aceste două sentimente se lupta între ele și așa începe dragostea. Dintre toate scenariile pe care l-am citit acesta este primul în care bărbatul își urmează dragostea și încearcă să o facă pe fată să creadă în ea. Eu am fost impresionată de faptul că în ciuda poveștilor ei anterioare, Ayliz rămâne puternică și de cum povestește dragostea Kadir. Am filmat primul episod al acestui proiect realizat de Skala Yapim și DNZ Film în Doha, a fost extraordinar. Mi-am spus “ bine că”..

Cum este să lucrezi cu Özcan Deniz.

Nu vreau sa pară un clișeu, dar chiar ne înțelegem foarte bine. Suntem foarte diferiti dar asta ne face plăcere. Spre exemplu el este mai așezat decât mine, eu mai zvăpăiată. Dar și Özcan este amuzant și acolo ne întâlnim.
Dacă scade ratingul este vina ta.

În ultima perioadă femeile povestesc tot ce li se întâmplă. Și tu ai menționat în unele proiecte ale tale despre violență. Ai avut și tu parte de aceste lucruri în viața de zi cu zi?

Că toată lumea, da.

Fizic sau psihologic?

Am avut parte de multă violență psihică. Am impresia că unii oameni comit fără să își dea seama. Uneori când iubesc prea mult, alteori reflectă traumele trăite asupra altora. Spre exemplu, am lucrat într-un magazin înainte să vin la Istanbul. Și am trăit aceste lucruri. Lucrând ajungi sa întâmpini acest fel de violență din partea clienților. Cel mai rău este că ești obligat să te prefaci că nu îți dai seama.

Dar în cariera de actriță?

Inegalitatea dintre femei și bărbați. Lucrul acesta se întâmplă până și în filmele sau serialele pe care le urmărim. Un model puternic de bărbat de care trebuie să se agațe o femeie neputincioasă. Femeia se comportă ca și cum ar avea nevoie de cineva care să o ajute tot timpul. Sunt foarte deranjată că actrițele trebuie sa joace rolul de îndrăgostită proastă. Femeia este stângace, bărbatul din fața ei puternic și proprietarul unui Holding. Nu este o presiune psihică dar faptul că arătăm aceste lucruri ca și cum ar fi ceva normal? Și de cele mai multe ori scenariile sunt scrise de femei. Citești ceva , ești deranjată și te gândești cum de ei nu sunt deranjați de acest lucru. Și eu am făcut parte din astfel de proiecte , dar cine știe poate abia acum mi s-a trezit conștiința. Pe deasupra , daca scade ratingul este din vina ta. Și aceasta este o formă de abuz psihic.

Ai fost abuzată de către un bărbat?

Cred că nu am trecut prin asta. Motivul este pentru că sunt rea de gură. Vorbesc foarte mult, am ieșiri verbale mai violente și asta îl sperie pe cel din fața mea. Dau impresia că pot povesti tuturor prin ce am trecut dacă mi se întâmplă așa ceva.

Anul trecut ai participat la filmările de la Vocea Turciei. Apoi au apărut zvonuri cum că nu ți-au dat voie cei din vechiul serial.

Lucrurile erau foarte complicate. Sunt conștientă că fac o treabă de echipă, și de ce se poate întâmpla dacă fac un pas înafară. Împreună cu mine lucrează mulți oameni , însemnă să ne jucăm cu viața tuturor. Dacă fac ceva pe cont propriu am reacții diferite, iau decizii diferite. Dar nu m-am afectat psihic.

Dar în ce fel te-a afectat?

De atâtea ori mi-am spus “ bine, m-am obișnuit” , la acest subiect. Dar am procedat bine că am tăcut. Nu avea sens să spun niște vorbe mari pentru a mă apără în fața altor oameni . Cred i-am făcut să înțeleagă mai bine când am spus că eu nu cred că am făcut ceva greșit, apoi m-am retras.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.